Femicid – sensul, definițiile și drumul unui concept de la tribunalele feministe la politicile publice

Femicidul (engl. femicide, sp. feminicidio) desemnează omorul deliberat al unei femei din motiv că este femeie. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă o definire restrânsă – „uciderea intenționată a femeilor pentru că sunt femei” – dar admite că unele state includ în noțiune orice formă de ucidere a femeilor sau fetelor, indiferent de mobil. În 2022, ONU estima că aproape 45 000 de femei au fost ucise în lume de parteneri intimi ori membri ai familiei – adică peste cinci victime pe oră.

1. Originea termenului și evoluția conceptului

1976 – Bruxelles. Socioloaga afro-americană Diana E. H. Russell folosește public pentru prima dată cuvântul femicide la Tribunalul Internațional pentru Crime împotriva Femeilor.
1992 – „Femicide: The Politics of Woman Killing”. Cartea-manifest coordonată de Russell & Jill Radford face termenul cunoscut în cercurile academice și îl ancorează în ideea de „teroare sexistă”.
2001 & 2012. Russell își rafinează definiția drept „uciderea femeilor de către bărbați pentru că sunt femei”.
1993 – Declarația ONU privind eliminarea violenței împotriva femeilor. Deși nu preia explicit cuvântul, documentul creează cadrul juridic pentru recunoașterea uciderilor de gen.
2012 – OMS publică prima fișă tematică despre femicid, propunând indicatori de monitorizare.

2. De ce femicid și nu simplu „omor”?

Conceptul scoate în evidență dimensiunea de gen și lanțul de violențe care preced adesea omorul. El funcționează similar cu termenul „crimă rasistă”: nu orice omor al unei femei este femicid, ci numai acela motivat de misoginie ori de controlul de gen. În spațiul hispanofon circulă forma feminicidio, preferată când statul e considerat complice prin impunitate; în română s-a încetățenit transliterarea „femicid”, deși codul penal nu o definește încă.

3. Repere internaționale

An	Moment-cheie	Impact
2007–2012, America Latină	Mexicul și alte șapte state introduc feminicidio ca infracțiune distinctă în codurile penale; art. 325 din Codul Penal Federal mexican prevede pedepse de 40-60 ani	Prima recunoaștere penală explicită la nivel federal.
3 iunie 2015, Argentina	Marșul #NiUnaMenos împotriva femicidului mobilizează sute de mii de persoane și se propagă în regiune	Termenul intră în discursul public global.
2016–2024, Europa	Majoritatea statelor Consiliului Europei, inclusiv România, ratifică Convenția de la Istanbul (românii în 2016)	Primele obligații legale de a colecta date despre omoruri legate de gen.
2023, OSCE – „A Silent War on Women”	Summit la Viena dedicat eradicării femicidului în regiune	Recomandă comitete de revizuire a cazurilor și statistici standardizate.

4. Situația și utilizarea termenului în România

Lacune juridice. Codul penal român nu conține încă infracțiunea de femicid; România raportează doar omorul în context familial.
Statistici îngrijorătoare. Între 2015-2023, peste 426 de femei au fost ucise de parteneri, aproximativ una pe săptămână.
Rată dublă față de media UE. Criminoloaga Ecaterina Balica avertiza în martie 2025 că rata femicidului în România este de două ori mai mare decât media europeană.
Cercetare și presă. Revista DoR popularizează termenul încă din 2019, explicând necesitatea unor echipe multidisciplinare care să analizeze cazurile. Universități și ONG-uri (FILIA, ANAIS) elaborează barometre și ghiduri de advocacy.
Agenda politică. În 2024, Ministerul Familiei a anunțat lucrul la un registru național al omorurilor de gen; propunerea de a introduce circumstanță agravantă „din ură de gen” este dezbătută în Parlament.

5. Definiții în uz

Actor	Definiție sintetizată
Diana Russell (2001)	„Uciderea femeilor de către bărbați pentru că sunt femei”
OMS (2012)	„Uciderea intenționată a femeilor pentru că sunt femei”
EIGE (UE, 2023)	„Orice ucidere bazată pe gen a unei femei, indiferent de relația cu făptuitorul”

Divergențele nu sunt de ordin moral, ci influențează măsurarea fenomenului: o definiție mai largă crește cifrele și forțează politici publice mai cuprinzătoare; una restrânsă permite focalizarea pe violența intimă, dar riscă să excludă crimele motivate de ură.

6. De ce contează momentul numirii

Etichetarea unui caz drept femicid schimbă percepția socială – de la „tragedie privată” la problemă structurală. În Mexic, recunoașterea juridică a dus la pedepse sporite, dar și la cerința de a investiga motivația de gen. În Europa, comitetele de revizuire a cazurilor (modelul britanic „Domestic Homicide Review”) inspiră recomandările OSCE din 2023.

Concluzii

Femicidul a evoluat de la un concept militant la un indicator oficial de justiție socială. În România, termenul circulă tot mai des în media, cercetare și advocacy, dar nu are încă forță juridică. Următorii pași decisivi sunt:

Definiție legală clară în Codul penal sau într-o lege specială.
Colectare sistematică de date – fără sexul victimei nu se poate preveni.
Comitete interdisciplinare care să analizeze fiecare caz și să emită recomandări.

Fără aceste instrumente, statistica rămâne un „oglinzi sparte”, iar fiecare nou titlu de presă ne amintește că limbajul contează – dar trebuie urmat de politici publice ferme.