Aug 10, 20237 min read

Impactul calității aerului asupra sănătății în România

Post thumbnail

Calitatea aerului în orașe a devenit o temă esențială în societatea contemporană, având implicații semnificative asupra sănătății populației. În contextul orașelor din România, preocuparea pentru calitatea aerului este tot mai mare, dat fiind impactul direct pe care îl poate avea asupra bunăstării oamenilor. Acest articol se concentrează pe investigarea modului în care calitatea aerului influențează sănătatea în orașele românești, analizând factorii implicați, poluanții relevanți și efectele acestora, precum și măsurile de ameliorare necesare.

Date generale6:

  • Poluarea aerului reprezintă un risc major pentru sănătatea mediului, generând boli precum accidentele vasculare cerebrale, bolile de inimă, cancerul pulmonar și afecțiunile respiratorii.
  • În 2019, aproape toată populația mondială (99%) trăia în zone în care nu se respectau standardele de calitate a aerului stabilite de OMS.
  • Împreună, poluarea aerului ambiental și cea din gospodării cauzează anual 6,7 milioane de decese premature.
  • În 2019, poluarea aerului exterior a contribuit la 4,2 milioane de decese premature la nivel global.
  • Aproximativ 89% dintre aceste decese au avut loc în țările cu venituri medii și scăzute, în special în Regiunile Asia de Sud-Est și Pacificul de Vest ale OMS.
  • Investițiile și politicile care promovează transportul curat, locuințele eficiente din punct de vedere energetic, generarea de energie și gestionarea adecvată a deșeurilor ar reduce semnificativ sursele de poluare a aerului exterior. Utilizarea energiei curate în gospodării ar diminua poluarea aerului și în anumite regiuni.

Factorii ce Afectează Calitatea Aerului

Calitatea aerului în mediul urban este determinată de diverse elemente, cu sursa principală fiind poluarea. Printre factorii de poluare se numără traficul intens, industria și utilizarea combustibililor fosili pentru încălzire. De asemenea, fenomenele meteorologice și topografia specifică a fiecărui oraș pot amplifica gradul de poluare, creând un amestec periculos pentru calitatea aerului.

Poluanții Obișnuiți și Efectele Asupra Sănătății

Între poluanții comuni întâlniți în aer se numără particulele fine (PM2.5), ozonul la nivel solului și dioxidul de azot (NO2). Particulele fine, de dimensiuni foarte reduse, pot pătrunde adânc în tractul respirator, cauzând iritații și agravând afecțiunile respiratorii și cardiovasculare. Ozonul la sol, rezultat din interacțiunea emisiilor cu radiațiile solare, poate afecta plămânii și accentua simptomele astmului. Dioxidul de azot, emis în special de vehicule și industrii, este asociat cu probleme respiratorii și scăderea imunității.

   
Particule Fine (PM2.5) Provocă afecțiuni respiratorii, agravarea astmului și a bolilor cardiovasculare, creșterea riscului de deces prematur
Ozon la Nivel Solului Irritații ale ochilor, gâtului și plămânilor, afectarea funcției pulmonare, agravarea astmului și creșterea riscului de boli cardiovasculare
Dioxid de Azot (NO2) Agravarea afecțiunilor respiratorii, inflamații ale căilor respiratorii, creșterea riscului de infecții respiratorii, exacerbarea simptomelor astmului
Monoxid de Carbon (CO) Reducerea capacitații sângelui de a transporta oxigenul, amețeli, dureri de cap, creșterea riscului de atac de cord și deces
Plumb (Pb) Afectarea sistemului nervos central, creșterea riscului de retard mintal la copii, afectarea dezvoltării cognitive

Starea Calității Aerului în Orașele din România

Datele recente cu privire la calitatea aerului în orașele românești arată că nivelurile ridicate de poluare sunt o realitate îngrijorătoare. Orașe precum București, Cluj-Napoca și Iași se confruntă cu valori semnificative ale particulelor fine și dioxidului de azot. Zonele cu trafic intens și industrii dezvoltate sunt de obicei cele mai afectate, iar impactul asupra sănătății este profund îngrijorător.

Bucureștiul se confruntă cu o stare persistentă de poluare a aerului, în special în ceea ce privește particulele fine (PM2.5), dioxidul de azot (NO2) și ozonul la nivelul solului. Acest lucru se datorează în mare parte traficului intens, parcului auto în creștere, industriilor și utilizării încălzirii cu combustibili fosili. Efectele topografiei și condițiilor meteorologice pot contribui, de asemenea, la acumularea poluanților. Emisiile provenite din transportul rutier reprezintă una dintre principalele surse de poluare, cu vehiculele diesel și benzină reprezentând factori importanți în creșterea concentrațiilor de NO2 și PM2.5.

Vezi calitatea aerului in Bucuresti azi

Starea actuală de poluare a orașului Cluj-Napoca este subiectul unor opinii contradictorii și date incomplete. În 2014, un studiu declara că orașul beneficia de cel mai curat aer din Europa, în timp ce la sfârșitul anului 2019, New York Times susținea că aerul din Cluj-Napoca este cel mai poluat din România3. Totuși, lipsa suficientelor date și informații accesibile în timp real nu permite tragerii unei concluzii clare cu privire la calitatea aerului respirat de către locuitori. În prezent, orașul este monitorizat de 4 stații oficiale pentru calitatea aerului, însă amplasarea acestora ridică discuții. Această situație a generat preocupări printre locuitori, ceea ce a dus la înființarea rețelei Aerlive în Cluj-Napoca. Această inițiativă este rezultatul eforturilor mai multor organizații non-guvernamentale, inclusiv Ecopolis, Observatorul Român de Sănătate și Clujul Sustenabil, care s-au unit pentru a furniza date relevante cu privire la poluarea aerului. Inițiată inițial în București în 2019, rețeaua Aerlive a adus în prim-plan impactul poluării atmosferice prin datele colectate de senzori, atrăgând atenția publicului și a presei asupra importanței monitorizării și îmbunătățirii calității aerului.

Vezi calitatea aerului in Cluj-Napoca azi

Efectul Asupra Sănătății Publice

Cercetările și studiile relevă cu claritate conexiunea dintre poluarea aerului și afecțiunile de sănătate. Dovezile arată că expunerea prelungită la poluanți poate accentua riscul bolilor respiratorii, a problemelor cardiovasculare și chiar a deceselor premature. Categorii vulnerabile, cum ar fi copiii, vârstnicii și cei cu condiții preexistente, sunt expuse unui risc mai mare.

Conform unui raport dat publicității de Agenția Europeană a Mediului în 2018, poluarea aerului din România contribuie la aproximativ 25.400 de decese premature în fiecare an.

Grupurile Vulnerabile

Copiii, vârstnicii și cei cu afecțiuni anterioare reprezintă categoriile cele mai sensibile la consecințele poluării aerului. Copiii au plămâni în dezvoltare, făcându-i mai susceptibili la impactul poluant. Persoanele în vârstă pot avea o rezistență mai redusă, iar cei cu probleme preexistente sunt mai vulnerabili la efectele dăunătoare ale calității aerului.

Soluții pentru Îmbunătățirea Calității Aerului

Pentru a aborda această problemă, sunt necesare măsuri concrete. Reglementările stricte privind emisiile industriale și vehiculele cu combustie internă, împreună cu promovarea transportului durabil și a surselor de energie curată, sunt esențiale. Informarea publicului cu privire la impactul negativ al poluării joacă, de asemenea, un rol important în reducerea emisiilor și îmbunătățirea calității aerului.

Locuitorii Bucureștiului au acces la platforma AerLive, care monitorizează calitatea aerului prin intermediul a zece senzori plasați strategic în diverse zone ale orașului. Platforma a fost lansată pe 12 decembrie 2019 și își propune să extindă rețeaua la cel puțin 50 de senzori. În perioada 13 august 2019 - 3 decembrie 2019, măsurătorile au evidențiat că concentrația medie zilnică de PM10 a depășit limitele europene impuse pentru calitatea aerului de 40 de ori, în total, la toate stațiile de monitorizare. Stația Calea Moșilor a înregistrat cele mai multe depășiri, cu 11 zile, iar cea mai semnificativă depășire a limitelor a fost consemnată la stația Piața Sudului, unde valoarea PM10 a atins 123 ug/m3 (de peste două ori limita europeană de 50 µg/m3). Acest proiect, numit AerLive, primește sprijin din Fondul IKEA pentru Mediul Urban și este gestionat de Fundația Comunitară București, beneficiind de finanțare din partea IKEA România.

Si locuitori din Cluj-Napoca au access la reteaua AerLive prin platforma "Ce Aer Respir?".  Reteaua AerLive Cluj dispune de 22 de senzori de monitorizare a poluarii.

Concluzii

Calitatea aerului în orașele românești este o problemă de maximă importanță, cu implicații semnificative pentru sănătatea publică. Poluanții aerului reprezintă factori de risc majori pentru afecțiuni respiratorii și cardiovasculare, afectând în special categoriile vulnerabile. Prin aplicarea unor măsuri adecvate și informarea publicului cu privire la importanța protejării calității aerului, putem contribui la crearea unor orașe mai sănătoase și mai plăcute pentru generațiile prezente și viitoare.

 

Referinte:

  1. Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului - Poluanti atmosferici (https://www.calitateaer.ro/public/assessment-page/pollutants-page/?__locale=ro)
  2. Poluarea aerului in Bucuresti - aerlive.ro (https://aerlive.ro/poluarea-aerului-in-bucuresti/#:~:text=Bucure%C8%99tiul%20este%20unul%20dintre%20cele,monitoriza%20calitatea%20aerului%20conform%20legii.)
  3. Cluj-Napoca, orasul cu cel mai poluat aer din Europa (https://adevarul.ro/stiri-locale/cluj-napoca/cluj-napoca-orasul-cu-cel-mai-poluat-aer-din-1988164.html)
  4. Poluarea atmosferica - Agentia europeana de mediu (https://www.eea.europa.eu/ro/themes/air/intro)
  5. Inițiativa cetățeneasca Aer Live Cluj - https://ceaerrespir.ro/
  6. Ambient (Outdoor) air pollution - https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/ambient-(outdoor)-air-quality-and-health

starea-vremii.ro oferă informații despre temperatura curentă în orașele din Romania

Vremea la munte

Vremea la mare

© 2022 Starea Vremii. Toate drepturile rezervate.